Scandalul de la Piața Unirii: Apele Române susține că nu a solicitat autorizație de construire

Controversa privind lucrările din Piața Unirii ia amploare, Apele Române ieșind cu o nouă declarație. Instituția susține că nu a solicitat eliberarea vreunei autorizații de construire pentru lucrările din zonă, deși numele său a apărut pe documentele oficiale.

”În temeiul Legii Apelor, administratorul bunurilor din domeniul public al statului, Administrația Națională „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă (ABA) Argeş-Vedea, a înscris provizoriu în data de 29.07.2024, în cartea funciară, dreptul de proprietate al statului român şi pe cel de administrare al său pentru a îndeplini astfel obligaţia de înregistrare cadastrală şi funciară a domeniului public administrat”, a transmis, miercuri, Administrația Națională Apele Române.

Apele Române precizează că bunurile vizate fac parte din Amenajarea Complexă a Râului Dâmbovița, reprezentând suprafețe de teren aparținând albiei minore a râului Dâmbovița, ocupate de construcții hidrotehnice speciale cu nr. MF 106230, cod clasificare 8.03.01 din Anexa nr. 12 la HG nr. 1705/2006, situate în subteran (adică sub planşeul Unirii).

Potrivit datelor transmise de instituția citată, suprafața administrată de ABA Argeş-Vedea în zonă este de 13.362 mp reprezentând suprafețe parțiale aferente a 5 cărți funciare pe UAT sector 3 şi o carte funciară pe UAT sector 4.

”Menționăm faptul că ANAR- ABA Argeş-Vedea a solicitat, cu înștiințarea şi acordul Primăriei Muncipiului Bucureşti – Direcţia Patrimoniu (înregistrată cu nr.127876/02.02.2024) modificările în cărţile funciare existente în legătură cu înregistrarea provizorie strict a bunurilor aflate în administrare.  Raportat la OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ si Legea nr.107/1996, bunurile administrate de ANAR nu au natura juridica a bunurilor administrate de unitatile administrativ teritoriale. Admiterea cererilor formulate de ANAR- Administrația Bazinală de Apă (ABA) Argeş-Vedea de către OCPI Bucureşti, însoţite de extrasele de CF, s-a făcut şi comunicat prin încheierile şi extrasele de carte funciară. Acestea conţin exclusiv informaţiile cu privire la intabularea provizorie a albiei minore a râului Dâmboviţa, fără alte date suplimentare cu privire la alt deţinător”, a mai transmis instituţia.

Apele Române subliniază că, prin acest demers, administratorul ABA Arges-Vedea și-a îndeplinit obligațiile privind înregistrările în cartea funciară, solicitând înscrierea în registrele cadastrale strict cu privire la bunurile menționate, competența analizării cererilor revenind exclusiv OCPI Bucureşti.

”În ceea ce priveşte autorizaţia de construire eliberată de Primăria Sectorului 3, subliniem faptul că aceasta nu a fost emisă la solicitarea ANAR- ABA Argeş-Vedea, ci la cererea Primăriei Sectorului 4. Protocolul încheiat între ABA Argeş-Vedea şi Primăria Sectorului 4, la solicitarea UAT Sector 4 Bucuresti, s-a realizat în temeiul dispoziţiilor art.25 alin.5 din Legea apelor nr 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare”, a mai transmis instituţia.

Potrivit Apelelor Române, scopul Protocolului vizează exclusiv utilizarea bunurilor imobile din domeniul public, administrate de Administrația Națională ”Apele Române” prin Adminstrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea, în scopul realizării unor investiții de interes și utilitate publică.

”Protocolul nu privește bunuri aflate in proprietatea si administrarea unor alte entitati juridice. În cadrul aceluiaşi Protocol, încheiat în acord cu conţinutul-cadru al Anexei Ordinului nr. 1708/2020, la punctul nr.4  se prevede obligativitatea ca primăriile să solicite şi să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare derulării investiţiei, precum şi  să nu înceapă execuţia lucrărilor până la obţinerea acestora”, a mai transmis Administrația Națională Apele Române.

De cealaltă parte, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunță că au fost rectificate cele patru cărți funciare prin care se atestă că Primăria Municipiului Bucureşti este proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu.

În schimb, Administrația Apele Române este proprietar pe albia Dâmboviței, doar în subteran, deci nu putea, legal, să ceară autorizații pentru lucrări în suprateran.

”Analizăm toate documentele eliberate care s-au sprijinit pe înscrierea în fals la OCPI şi vom sesiza organele de cercetare competente”, afirmă Dan, susținând că Apele Românie, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și primăriile sectoarelor 3 și 4 ”s-au prefăcut că nu văd această eroare gravă din documente”.

Incidentul de la Piața Unirii continuă să ridice semne de întrebare cu privire la modul în care au fost gestionate lucrările și la responsabilitățile fiecărei instituții implicate.

TAGS: Piața Unirii, Apele Române, Nicuşor Dan, controversă, autorizație de construire, lucrări, carte funciară, albia Dâmboviței, subteran, suprateran, OCPI, Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4, Primăria Municipiului București, investiții, interes public, utilitate publică, scandal, documente false, eroare gravă, organele de cercetare competente, administrație publică, corupție, abuz, transparență, dreptul la informație, presa, libertatea presei, societatea civilă, protestele, demisie, justiție, statul de drept